• Acordul comercial UE-SUA – șoc simetric, consecințe asimetrice | POZITIV
• La sfârșitul săptămânii trecute, liderii Statelor Unite ale Americii (cea mai mare economie din lume, cu un PIB nominal de 30 trilioane de dolari) și ai Uniunii Europene au semnalat un acord comercial după săptămâni de negocieri intense.
• Pe de o parte, bunurile importate de SUA din Uniunea Europeană vor fi supuse acum unui tarif vamal de 15% — un nivel mai ridicat față de 10% anunțat la începutul lunii aprilie pentru toate importurile de bunuri pe piața americană.
• Prin încorporarea acestei informații, tariful mediu anual aplicat de SUA bunurilor importate va atinge 18,2%, cel mai ridicat nivel din 1934, conform estimărilor Budget Lab, reflectat în graficul din dreapta.
• SUA reprezintă piața principală de export pentru bunurile UE, cu o cotă de 20,6% (€532,8 miliarde) în 2024, conform datelor Eurostat.
• Valoarea exporturilor de bunuri ale UE către SUA a crescut cu o rată medie anuală de 4,5% între 2002 și 2024. În aceeași perioadă, importurile UE din SUA au crescut într-un ritm mai lent, de doar 4,1% anual, ajungând la 335 miliarde €, așa cum se vede în al doilea grafic din dreapta.
• Drept rezultat, între 2002 și 2024, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial la bunuri cu SUA, care a crescut cu o rată medie anuală de 5,2%, atingând un nivel record de 197,8 miliarde € anul trecut.
• O creștere notabilă s-a observat în excedentul comercial la mașini și echipamente, care a crescut cu o rată medie anuală de 6,8% între 2002 și 2024, ajungând la 101,7 miliarde €. Acest lucru s-a datorat creșterii exporturilor UE cu o rată medie anuală de 3,6% (până la 207,8 miliarde €), depășind importurile din SUA, care au crescut doar cu 1,8% anual (până la 106,1 miliarde €).
• În comerțul cu produse chimice, excedentul UE cu SUA a crescut cu o rată medie anuală de 9,1% între 2002 și 2024, ajungând la 91,7 miliarde €. Exporturile UE au crescut cu 6,9% anual (până la 170,1 miliarde €), în timp ce importurile din SUA au crescut mai lent, cu 5,2% anual (până la 78,4 miliarde €) în aceeași perioadă.
• Pe de altă parte, în categoria combustibili minerali/lubrifiant/materiale conexe, UE a înregistrat un deficit comercial cu SUA încă din 2011. Acest deficit s-a adâncit după izbucnirea crizei din Ucraina: 84,6 miliarde € în 2022, 69,9 miliarde € în 2023 și 64,5 miliarde € în 2024.
• Este important de subliniat că aplicarea acestui tarif de 15%, combinată cu aprecierea euro față de dolarul american de la începutul anului, va avea un impact negativ asupra exporturilor de bunuri ale UE și asupra contribuției cererii externe nete la ritmul anual al activității economice în UE în următoarele trimestre.
• Pe de altă parte, Uniunea Europeană va importa bunuri din sectorul energetic din SUA în valoare de 750 miliarde de dolari și va investi 600 miliarde de dolari în SUA până în 2028, conform unei declarații a Casei Albe.
• Acesta pare un plan extrem de ambițios, având în vedere datele Eurostat care arată că în 2024 Uniunea Europeană a importat țiței și gaze naturale din SUA în valoare totală de doar 60,9 miliarde € (42,1 miliarde € țiței și 18,8 miliarde € gaze naturale).
• Opinia noastră: evoluțiile recente din economia globală și semnalele de politică economică venite din partea principalelor blocuri economice indică faptul că Uniunea Europeană are nevoie de noi măsuri (reforme structurale) pentru a-și îmbunătăți competitivitatea internațională și a stimula convergența economică între statele membre. Acordul comercial UE – SUA este un nou șoc simetric pentru UE, dar cu consecințe asimetrice pentru statele membre. Ne așteptăm ca companiile UE să își crească investițiile în Europa Centrală și de Est în următoarele trimestre, pentru a contracara impactul tarifelor mai mari în SUA și al aprecierii EUR. România ar putea beneficia de aceste evoluții internaționale recente (inclusiv de acordul UE-SUA) și ar putea intra în clubul țărilor conectoare (Vietnam, Indonezia, Polonia, Mexic și Maroc). Acest scenariu este susținut de perspectivele finalizării proiectelor de infrastructură în derulare, forța de muncă ieftină și accelerarea reformelor structurale (așa cum sunt semnalate de Administrație). Mai mult, programele UE lansate recent (inclusiv Competitiveness Compass) și Agenda Administrației Germane ar avea un impact pozitiv asupra investițiilor în economia României (în special în industrie). De fapt, evoluțiile recente din Germania indică intrarea industriei UE într-un nou ciclu de creștere. Ritmul anual al producției industriale a revenit pe creștere în Germania în mai, după 23 de luni de contracție, așa cum se observă în al treilea grafic din dreapta. În scenariul macroeconomic revizuit recent, formarea brută de capital fix în România ar crește cu 5,5% A/A în 2025, respectiv 6,3% A/A în 2026 și 2027 | POZITIV
