• Economia României a atins un punct minim în trimestrul al doilea al anului 2025, în contextul unor tensiuni politice interne fără precedent, cu un impact negativ asupra investițiilor. Investițiile străine directe (ISD) au înregistrat în mai cel mai sever declin de la martie 2020, conform datelor BNR, prezentate în primul grafic din dreapta. Procesul de consolidare fiscală (care a început în T1, când raportul deficit bugetar/PIB a scăzut la 7,5%, cel mai redus nivel din T4 2023, potrivit Eurostat) și reformele structurale anunțate în sectorul public ar putea contribui la îmbunătățirea percepției de risc, la creșterea productivității generale și la consolidarea stabilității financiare în trimestrele următoare. În luna iulie, agenția S&P a confirmat ratingul suveran la BBB-, cu perspectivă negativă, întrucât măsurile implementate de noul guvern sunt estimate să ajusteze raportul deficit bugetar/PIB la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
• Previziunile de creștere au fost revizuite în sens ascendent pentru 2026 și 2027, pe fondul unei perspective mai bune pentru investiții. Potrivit noilor noastre prognoze, PIB-ul ar urma să crească cu rate anuale de 1,1% în 2025 (față de 1,5% anterior), 3,6% în 2026 (față de 3,3%) și 3,5% în 2027 (față de 3,4%). Am majorat prognozele pentru ritmul anual al formării brute de capital fix, întrucât măsurile de consolidare fiscală (recent anunțate) ar urma să aibă un impact pozitiv asupra climatului investițional. Formarea brută de capital fix ar urma să crească cu rate anuale de 5,5% în 2025 (față de 5,3%), 6,3% în 2026 (față de 5,7%) și 6,3% în 2027 (față de 4,8%). Pe de altă parte, am redus prognozele privind consumul privat (și din cauza majorării TVA de la 1 august), la ritmuri anuale de 2,0% în 2025 (față de 2,2%), 3,0% în 2026 (față de 3,2%) și 2,8% în 2027 (față de 2,9%).
• Inflația și politica monetară. Prețurile de consum (IAPC) au crescut cu 5,8% anual în iunie, cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, fiind remarcată o creștere a prețurilor la alimente de 7,7%. Inflația de bază a urcat la 5,6% anual în iunie, cel mai ridicat nivel din ianuarie, potrivit Eurostat. La a cincea ședință de politică monetară din 2025, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară și ratele rezervelor minime obligatorii și și-a exprimat îngrijorarea privind presiunile inflaționiste pe termen scurt, considerând totodată că șocurile interne din partea ofertei vor avea un impact tranzitoriu, cu riscuri scăzute pentru așteptările inflaționiste pe termen mediu. În scenariul nostru revizuit, prețurile de consum (IAPC) ar urma să crească cu rate anuale medii de 5,6% în 2025 (față de 5,0%), 4,8% în 2026 (față de 3,9%) și 3,4% în 2027 (față de 3,3%). Continuăm să anticipăm reluarea ciclului de reducere a dobânzilor în 2025.
• Sectorul bancar. Rata anuală de creștere a creditelor neguvernamentale a încetinit de la 9,7% în mai la 9,1% în iunie, pe fondul încetinirii componentei pentru companii nefinanciare (NFC) de la 9,0% în mai la 8,1% în iunie (segmentul gospodăriilor a crescut cu 10%, cel mai ridicat ritm din iunie 2018). În opinia noastră, creditele neguvernamentale ar urma să crească cu 8,7% în 2025 (față de 8,6%), 7,6% în 2026 (față de 7,7%) și 7,5% în 2027 (față de 7,7%). Pentru depozitele neguvernamentale, noile prognoze indică rate anuale de creștere de 7,6% în 2025 (față de 8,0%), 8,5% în 2026 (față de 8,7%) și 8,8% în 2027. Menționăm creșterea ratei creditelor neperformante (NPL) pentru a treia lună consecutiv în mai, la 2,66%, o evoluție determinată de gap-ul negativ de producție și tendința ascendentă a ratelor reale ale dobânzii.
• Balanța riscurilor rămâne neutră. Printre factorii de risc pentru economie pe termen scurt menționăm climatul macro-financiar internațional și ritmul implementării reformelor structurale în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare.
