Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru 2025, alături de proiecțiile macroeconomice pentru perioada 2026-2028.
România – Buget 2025: Date și prognoze macroeconomice-cheie
Proiecții bugetare pentru 2025
Creștere economică și performanță sectorială
- Creștere PIB real: 2,5%.
- Industrie: +0,5%, recuperare moderată.
- Construcții: +4,8%, susținută de investițiile în infrastructură.
- Servicii: +2,5%, impulsionate de activitățile cu valoare adăugată mare.
- Agricultură: +3,9%, revenire după o contracție anterioară.
Investiții și consum
- Creșterea investițiilor: +5,9%, cu o rată a investițiilor de 27,4% din PIB.
- Creșterea consumului privat: +2,5%, în linie cu expansiunea PIB.
- Contribuția exporturilor nete la PIB: -0,8 pp.
- Exporturi: +2,3%.
- Importuri: +3,8%.
Piața muncii și salarii
- Creștere ocupare: +63k, atingând 5,475 milioane angajați.
- Rata șomajului: 3,1%.
- Creșterea salariului nominal: 6,1%, încetinind de la 14,4% în 2024.
Inflație și politică fiscală
- Inflație (final de an): 3,8%.
- Inflație medie anuală: 4,4%.
- Deficit bugetar (metodologia ESA): -7,04% din PIB.
- Deficit de cont curent: -7,04% din PIB, ușoară îmbunătățire față de -7,9% în 2024.
Proiecții pe termen mediu 2026-2028
Creștere economică
- Creștere medie PIB: 2,7%.
- Creștere maximă: 3,0% în 2026.
Investiții și productivitate
- Creștere investiții: 7,0% în 2026, medie anuală de 5,0%.
- Rata investițiilor: 28,7% din PIB până în 2028.
Piața muncii și salarii
- Creștere ocupare: +210k noi locuri de muncă între 2026-2028.
- Rata șomajului: scade la 2,7% până în 2028.
- Creștere salariu nominal: 6,4% anual, cu o creștere a puterii de cumpărare de 3,0%.
Inflație și consolidare fiscală
- Inflație final de an (2028): 2,5%.
- Inflație medie anuală (2028): 3,0%.
- Deficit bugetar (metodologia ESA):
- 2026: -6,5% din PIB.
- 2028: -5,7% din PIB.
- Deficit de cont curent: -5,7% din PIB până în 2028.
Opinia noastră
Proiectul Legii Finanțelor Publice pentru 2025 prevede o ajustare a deficitului bugetar la 7,0% din PIB, în conformitate cu planul de consolidare fiscală agreat cu Comisia Europeană. Cadrul bugetar pentru 2025 presupune o creștere economică reală de 2,5%, un obiectiv realist din perspectiva noastră (prognoza noastră actuală: 2,7%). Această perspectivă este susținută de îmbunătățirea activității economice din zona euro (principalul partener comercial al României), de dinamica pozitivă a piețelor financiare internaționale și de factori interni, inclusiv investițiile finanțate din fonduri europene și efectele de bază (în special în sectorul primar).
Guvernul își propune să majoreze investițiile publice la 7,8% din PIB în 2025, față de un estimat de 6,7% în 2024. Totuși, această țintă pare foarte optimistă, în lipsa unor reforme structurale accelerate. De asemenea, scenariul macroeconomic presupune o inflație medie anuală de doar 4,4% în 2025, valoare care, în opinia noastră, subestimează presiunile asupra prețurilor. Noi anticipăm o inflație de 4,9%, care ar putea susține consolidarea fiscală.
Strategia fiscală a Guvernului vizează creșterea veniturilor publice la 34,9% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din 2015 (față de 32,6% în 2024). Principalele măsuri includ:
- Obligația ca întreprinderile de stat să distribuie 90% din profit ca dividende.
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din agricultură, industria alimentară, construcții și IT&C.
- Introducerea unei taxe speciale pe construcții de 1%.
- Reducerea plafonului de impozitare pentru microîntreprinderi la 250.000 EUR (de la 500.000 EUR).
Pe partea de cheltuieli, Guvernul intenționează să majoreze cheltuielile publice la 41,9% din PIB în 2025, un nivel record (față de 41,2% în 2024), în ciuda propunerilor de înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public și de creștere a eficienței cheltuielilor (inclusiv înghețarea achizițiilor de active fixe în sectorul public).
În opinia noastră, activitatea economică și inflația ar putea depăși estimările administrației, ceea ce ar putea sprijini consolidarea fiscală, dacă condițiile financiare internaționale rămân stabile. Totuși, dacă evoluțiile din T1 2025 vor fi dezamăgitoare, Guvernul ar putea fi nevoit să introducă măsuri suplimentare de consolidare în primăvară/vară, în special pe partea de cheltuieli, pentru a proteja ratingul suveran al României și a calma îngrijorările investitorilor. Ne așteptăm la o accelerare a reformelor structurale după alegerile prezidențiale, acestea fiind esențiale pentru accesarea fondurilor UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) | NEUTRU.